Dolhasca

Dolhasca este un oraș din județul Suceava, situat în nord-estul României, în zona de contact a Podișului Sucevei cu terasele de pe dreapta Siretului, la confluența râului Șomuzu Mare cu Siretul. Orașul a obținut statutul de oraș în aprilie 2004, prin voința unanimă a locuitorilor expresă la referendum, fiind unul dintre cele mai tinere orașe din județ. Cu o populație de aproximativ 11.000 de locuitori, Dolhasca este al optulea centru urban ca mărime din Suceava, având o arie de 110,36 km² și o densitate de populație de aproape 100 locuitori/km². Localitatea cuprinde șapte comune componente: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei.

Date Geografice

Coordonate geografice	47°25′59″ N, 26°37′01″ E (47.433, 26.617)
Altitudine	214 m (702 ft)
Județ	Suceava
Suprafață	110,36 km² (11.036 hectare)
Populație	11.009 locuitori (2021)
Cod poștal	727170
Fus orar	UTC+2 (EET), UTC+3 vară (EEST)
Prefix telefonic	0230
Localități vecine	Dolhești (8,4 km), Tudora (9,4 km), Sirețel (9,5 km), Liteni (11,6 km)
Primar	Maria Cojocariu

Relief

Orașul Dolhasca se află în partea de sud-est a județului Suceava, într-o zonă de tranziție între Podișul Sucevei și terasele Siretului. Relieful prezintă o combinație armonioasă de forme, de la șesurile scaldate de râuri și păduri, până la dealuri acoperite cu păduri seculare. Altitudinea medie este de 214 m, cu variații între 220-450 m în zonele dealice. Râurile principale care traversază sau limitează teritoriul sunt Siretul și Șomuzu Mare, al căror confluente se află pe teritoriul orașului, configurând o valeă largă și fertoasă.

Climă

Dolhasca beneficiază de un clima continentală umedă, clasificată ca Dfb conform sistemului Köppen. Iernile sunt rece și zăpadoase, cu temperaturi medii iernii sub 0°C, iar verile sunt calde și ploioase, cu temperaturi medii de iulie de peste 20°C. Amplitudinea termică anuală este semnificativă, caracteristică pentru zona de est a României. Precipitațiile sunt repartizate pe tot anul, cu un maxim în sezonul cald (iunie-iulie), asigurând umiditatea necesară agriculturii și pădurilor din zonă.

Populație și demografie

Recensământ	Populație
2002	~11.500
2010	11.359
2011	11.007
2021	11.009

Populația orașului a stabilizat în jurul valorii de 11.000 de locuitori în ultimii două decenii, după o ușoară scădere post-recensământul din 2002. Densitatea de populație este de 99,8 locuitori/km². Majoritatea populației este de etnie română, religia predominantă fiind ortodoxă. Orașul are un caracter preponderent rural în aspect și ocupare a forței de muncă, deși a trecut la statutul urban în 2004.

Istorie

Primele atestări documentare ale localităților componente ale actualului oraș Dolhasca dată din secolele XV-XVI. Probota, cea mai importantă localitate componentă, este atestată documentar încă din 1402, fiind cunoscută pentru Mănăstirea Probota, ctitorită în 1530 de domnitorul Petru Rareș, unde se află mormintele domnitorului Ștefan cel Mare, a fiului său Petru Rareș, a mamei sale Oltea Doamnă și a primei soții a lui Petru Rareș, Evdochia. Mănăstirea a fost desființată în 1959 și reînființată în 1990.

Istoria localității este strâns legată de trecutul istoric al Moldovei, zona fiind traversată de drumuri comerciale importante care legae Siretul cu Suceava. În timpul domniei lui Petru Rareș, Dolhasca și localitățile vecine au prosperat datorită comerțului și agriculturii. În secolul XX, localitățile au evoluat ca comune agricole, iar în aprilie 2004, prin Legea nr. 83/2004, Dolhasca a fost declarată oraș, încheind procesul de urbanizare a zonei.

Dezvoltarea urbană a fost accelerată după 1990, prin modernizarea infrastructurii, construirea de blocuri de locuințe și amenajarea spațiilor publice. Astăzi, Dolhasca este un centru urban în plină dezvoltare, care își menține legăturile cu tradițiile locale și patrimoniul cultural-historic.

Obiective turistice

Mănăstirea Probota

Cea mai importantă atracție turistică din aria orașului este Mănăstirea Probota, situată în satul Probota. Ctitorită în 1530 de domnitorul Petru Rareș, mănăstirea este un monument de arhitectură moldovenească de o frumusețe remarcabilă, având picturi exterioare bine conservate. Aici se află mormintele domnitorului Ștefan cel Mare, a fiului său Petru Rareș, a mamei sale Oltea Doamnă și a primei soții a lui Petru Rareș, Evdochia. Mănăstirea a fost desființată în 1959 de regimul comunist și reînființată în 1990, funcționând azi ca mănăstire de munkuri.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Poiana

Al doilea punct turistic important este Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din satul Poiana, localizat la periferiea orașului Dolhasca. Este un lăcaș de cult ortodox datat din secolele XVII-XVIII, reprezentativ pentru arhitectura ligheană a zonei, cu pictură murală parțial conservată. Biserica se află într-un mediu natural pitoresc, pe malul râului Șomuzu Mare.

Mănăstirea Siliștea Nouă

În satul Siliștea Nouă se află o mănăstire mai nouă, ctitorită în anul 1992, dedicată Sfântului Ioan Gura de Aur. Complexul monastic include biserică de lemn în stil tradițional moldovenesc, clădiri monastice și o izvoră de apă considerată miraculoasă de credincioși. Locul atrage pelerini din toată zona Sucevei.

Peisagistica confluentei Siret - Șomuzu Mare

Zona de confluenta a râurilor Siret și Șomuzu Mare oferă un peisag natural de o frumusețe particulară, cu meandre, lute naturale și o biodiversitate bogată. Este un loc favorit pentru pescuit, plimbări în natură și birdwatching, fiind amplasată la limită dintre zona podișană și câmpiile aluviale ale Siretului.

Personalități

Petru Rareș (1487–1546) — Domnitor al Țării Moldovei (1527–1538, 1541–1546), ctitor al Mănăstirii Probota, unde și-a ales mormântul. Fiul lui Ștefan cel Mare, a condus țara într-o perioadă dificilă, luptând pentru menținerea autonomiei față de Imperiul Otoman.

Oltea Doamnă (închinată ~1558) — Soția a doua a domnitorului Petru Rareș, mămă a domnitorului Alexandru Lăpușneanu. A fost o personalitate influentă la curtea moldovenească, implicată în viața politică și religioasă a țării. Mormântul său se află la Mănăstirea Probota.

Distanța aeroport Dolhasca - Brașov-Ghimbav International Airport (GHV)

Indicații rutiere Dolhasca - Brașov-Ghimbav International Airport